„Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării unice”

Asta ne-a anunțat Nicușor Dan, președintele României, în 26 august 2026, deși dăduse anterior mai multe asigurări că, în ceea ce privește PNRR, “există consens” între partidele politice.

România pierde prin ratarea acestui obiectiv asumat în relația cu Uniunea Europeană 770 de milioane de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), deși am avut la dispoziție 5 ani (din care 4 de lucru efectiv) să atingem acest obiectiv.

În acest context, Ethical Media Alliance a sondat, cu ajutorul Impactum Insights, sentimentul românilor legat de acest eșec, cu câteva zile înainte să fie deja evident că acesta nu mai poate fi evitat.

Publicăm în mod simbolic chiar azi, 31 august 2026, rezultatele acestui sondaj.

Când sunt întrebați ce ar trebui să însemne aceste consecințe, respondenții care cer tragerea la răspundere vorbesc cel mai des despre răspundere penală și închisoare, urmate de demiterea celor responsabili și recuperarea banilor din averea proprie.

🚩IMPORTANT! Precizăm că, în conformitate cu legislația din România, o decizie politică nu atrage prin ea însăși răspundere penală, chiar dacă produce pierderi financiare, aceasta putând apărea doar dacă faptele concrete ale decidenților întrunesc elementele unei infracțiuni prevăzute de lege, precum abuzul în serviciu, corupția sau alte fapte penale.

Apar, de asemenea, propuneri privind interzicerea ocupării unor funcții publice sau sancționarea politicienilor prin vot.

Detalii, în continuare.

Dacă doriți să vă formați propria opinie despre subiect, puteți descărca și analiza datele din sondajul integral (linkul este la finalul acestui newsletter).

8% dintre cei chestionați nu cred că e o mare problemă că pierdem bani din PNRR, alți 4% nu sunt siguri

După ultima revizuire, PNRR are o valoare de aproximativ 20,1 miliarde de euro, sumă totală din care România a încasat până acum circa 13 miliarde.

Cel puțin 7 miliarde de euro mai pot fi atrase, în funcție de finalizarea investițiilor și reformelor asumate.

Peste 15.000 de proiecte erau încă active în a doua jumătate a lunii august, iar aproximativ 4.500 nu aveau încheiată procedura de recepție.

Cât de greu ne e să respectăm angajamentele ca țară se vede clar din analiza programului de infrastructură rutieră.

Din cei 132,4 kilometri de autostradă rămași să fie finanțați prin PNRR, doar 45,9 kilometri ar urma să fie gata până la 31 august. Ceilalți 86,5 kilometri sunt estimați pentru finalizare până la sfârșitul anului.

Citește aici un material despre ce se întâmplă cu autostrăzile finanțate prin PNRR.

În paralel, România a ajuns și la ultimele cereri de plată.

Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, corespunzând unei sume nete de aproximativ 2,08 miliarde de euro care poate fi încasată: 1,65 miliarde granturi și 433 milioane împrumuturi.

Cererea numărul 6, ultima, este programată pentru sfârșitul lunii septembrie.

Detalii în infograficul de mai jos:
Infografic realizat cu ajutorul ChatGPT pe baza datelor publice

Aproape 9 din 10 spun că pierderea banilor ar fi gravă

Riscul pierderii unor fonduri a ajuns deja la majoritatea publicului din online. 87% dintre respondenți spun că au auzit despre acest risc: 35% afirmă că îi cunosc detaliile, iar 52% că au auzit câte ceva.

13% au aflat despre problemă cu ocazia acestui sondaj.

Subscribe now

În același timp, 88% dintre românii din online spun că ar fi grav ca România să piardă acești bani.

Aproape jumătate, 49%, consideră situația „foarte gravă”, iar alți 39% „destul de gravă”. Doar 8% minimizează impactul, considerând că pierderea ar fi puțin sau deloc gravă.

Percepția este aproape unanimă chiar și în rândul celor mai puțin informați.

Dintre respondenții care spun că știu detalii despre riscul pierderii fondurilor, 88% consideră situația gravă.

Procentul este identic atât printre cei care doar au auzit despre problemă, cât și printre cei care au aflat despre ea abia în momentul sondajului.

Diferența apare însă la intensitate: 58% dintre cei bine informați spun că pierderea ar fi „foarte gravă”, față de 45% dintre cei care cunosc mai puțin subiectul.

Guvernul și partidele politice împart vina

În privința responsabilității, 37% indică Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, iar 34% partidele politice în general.

Diferența dintre cele două procente se află în marja de eroare a sondajului, astfel încât nu există statistic un „câștigător” clar al “clasamentului vinovăției” din punct de vedere al percepției publice.

Alte 13% dintre răspunsuri indică guvernele anterioare, 6% președintele și 3% Comisia Europeană.

Percepția diferă însă în funcție de orientarea politică declarată. 48% dintre respondenții de stânga indică Guvernul Bolojan, în timp ce în rândul celor de dreapta procentul scade la 25%.

Invers, 42% dintre respondenții de dreapta atribuie responsabilitatea partidelor politice în general.

Ce consecințe pentru acest eșec cer cei chestionați?

Întrebați ce consecințe ar trebui să suporte cei responsabili, românii indică în primul rând răspunderea penală și chiar privarea de libertate, urmate de demiterea sau plecarea din funcție și de recuperarea banilor pierduți din averea proprie a celor vinovați.

Apar, de asemenea, cereri pentru interzicerea accesului ulterior la funcții publice, uneori chiar pe viață, dar și pentru sancționarea pe cale electorală, prin vot, alegeri anticipate sau retragerea finanțării partidelor.

Dintre cei 733 de respondenți care au cerut consecințe, 732 au indicat spontan cel puțin o măsură concretă.

Programele din PNRR rămân populare, în ciuda riscului de a pierde bani

Nemulțumirea față de modul în care sunt gestionate fondurile nu se traduce însă într-o respingere a programului. 66% dintre românii din online consideră PNRR bun pentru România: 36% îl evaluează drept „foarte bun”, iar 30% drept „mai degrabă bun”.

Doar 12% au o părere negativă despre program.

Sondajul arată și o diferență importantă în percepția relației României cu Uniunea Europeană. 50% dintre cei care au exprimat o opinie știu că România a primit de la bugetul UE mai mult decât a contribuit, în timp ce 26% cred că România a primit mai puțin și 24% că a primit aproximativ cât a contribuit.

Această percepție se leagă puternic și de atitudinea față de PNRR.

76% dintre cei care consideră că România a primit mai mult de la UE decât a contribuit evaluează PNRR pozitiv.

Procentul scade la 68% printre cei care cred că România a primit aproximativ cât a contribuit și la numai 47% în rândul celor care cred că țara a primit mai puțini bani de la UE decât a plătit.

Sondajul integral

Descarcă sondajul integral realizat de Impactum Insights la comanda Ethical Media Alliance și analizează și celelalte date:

Impactum Insights X Ethical Media Alliance Sondaj Pnrr

496KB ∙ PDF file

Download

Sondajul Impactum Insights a fost realizat la finalul lunii august 2026, prin metoda CAWI, pe 800 de adulți din România, cu o marjă de eroare declarată de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%. Pentru că cercetarea a fost realizată online, rezultatele prezentate aici descriu percepția românilor din online.

Subscribe now

Ethical Media Alliance

EXCLUSIV: 92% dintre românii chestionați…