NEWS ALERT | Dezacord major SUA - UE pe tema combaterii dezinformării din spațiul digital
Vești proaste pentru România, în plin război informațional: Administrația Trump părăsește programul prin care SUA coopera cu peste 20 de țări pentru a contracara campaniile dezinformare
SUA a denunțat acordurile cu mai multe state europene - inclusiv cu România - privind combaterea campaniilor de dezinformare derulate de țări precum Rusia, China și Iran.
Potrivit unor oficiali europeni citați de Financial Times, Departamentul de Stat a notificat săptămâna trecută partenerii din program că memorandumurile semnate anul trecut, sub administrația Biden, sunt denunțate.
Acestea vizau o abordare comună pentru identificarea și expunerea informațiilor manipulative răspândite de guverne ostile, menite să semene haos și neîncredere.
Decizia luată de americani apare în contextul mai larg în care Uniunea Europeană încerca să integreze fact-checking-ul independent în cadrul legal definit de Digital Services Act (DSA), o idee contestată vehement de marile platforme tech.
Ruptură este majoră: după cum s-a aflat chiar acum câteva zile, Trump ia în calcul chiar sancțiuni împotriva oficialilor europeni care vor susține implementarea DSA.
Ce s-a întâmplat la Washington?
Conform Financial Times (știrea, aici), State Department a notificat recent guvernele europene că se încheie toate memorandumurile de colaborare în materie de combatere a dezinformării, semnate în timpul administrației Biden.
Programul fusese coordonat de Global Engagement Center (GEC), creat inițial pentru a contracara propaganda teroristă și ulterior extins împotriva campaniilor ruse și chineze.
Administrația Trump l-a închis, considerându-l „ineficient” și „cenzură”.
Oficialii europeni au catalogat decizia drept o „dezarmare unilaterală” în războiul informațional.
Ce încearcă (sau încerca) să facă Europa?
În contrast, Uniunea Europeană merge cu greu (în condițiile date) în direcția opusă:
Digital Services Act (DSA) impune platformelor foarte mari (VLOPs/VLOSEs) obligația de a reduce riscul de dezinformare.
🔹 VLOPs = Very Large Online Platforms
Platforme online cu cel puțin 45 de milioane de utilizatori activi lunar în UE (≈ 10% din populația UE). Exemple: Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, Amazon Marketplace.
Au obligații mult mai stricte decât platformele obișnuite, pentru că sunt considerate infrastructuri digitale critice care pot influența masiv opinia publică și comerțul.
🔹 VLOSEs = Very Large Online Search Engines
Motoare de căutare online cu același prag: 45 de milioane+ de utilizatori activi lunar în UE. Exemple: Google Search, Bing.
Comisia Europeană a transformat Codul de practică privind dezinformarea într-un Cod de Conduită Oficial, parte a DSA.
Acest cod include mai multe clauze precum angajamente clare privind transparența reclamelor politice, sprijin pentru fact-checkeri independenți, limitarea veniturilor pentru site-urile care propagă dezinformare, realizarea de audituri independente la cerere pentru platformele globale etc.
Criticii (alimentați cu argumente de lobby-ul big tech) acuză posibilitatea ca aceste măsuri să fie folosite abuziv si să limiteze, astfel, libertatea de exprimare.
Cum au renunțat platformele deja la fact-checking?
Meta (Facebook și Instagram) a închis deja în SUA programul de fact-checking cu terți, înlocuindu-l cu un sistem de tip Community Notes. Nu e clar care e situația în Europa.
X (Twitter) s-a retras complet din Codul european și a mizat exclusiv pe crowdsourcing.
YouTube și LinkedIn au redus sau eliminat colaborarea cu fact-checkeri profesioniști.
TikTok - aflat sub tirul criticilor si din cauza legăturilor sistemice cu China - rămâne, paradoxal, singura platformă care menține parteneriate cu fact-checkeri și testează un sistem de „Footnotes”.
Cine a semnat și cine nu Codul De Conduită UE?
Google / YouTube: ❌ Retras – nu mai integrează fact-checking terț
LinkedIn (Microsoft): ❌ Retras parțial din zona fact-checking
Meta (FB & Instagram): ⚠ Semnatar, dar și-a redus implicarea (iar în SUA a închis programul)
TikTok: ✔ Semnatar activ, păstrează colaborarea cu fact-checkeri profesioniști
X (Twitter): ❌ Retras complet – doar Community Notes
Microsoft: ✔ Semnatar activ
Amenințarea cu sancțiuni din partea SUA
Potrivit Reuters, administrația Trump analizează sancțiuni împotriva oficialilor europeni responsabili de implementarea DSA.
Opțiunile discutate includ interdicții de viză.
Secretarul de stat Marco Rubio a ordonat diplomaților americani să facă lobby pentru modificarea sau abrogarea legii.
Washington argumentează că DSA „cenzurează americani și lovește disproporționat în companiile americane”.
UE respinge acuzațiile, afirmând că DSA protejează cetățenii de conținut ilegal (exploatarea copiilor, propagandă extremistă, dezinformare malignă).
🚩 Subiectul a fost tratat înainte de a deveni cunoscut global via Reuters de
- parte a Ethical Media Alliance. Detalii:
⚠️ De ce contează?
Rusia, China sau Iran exploatează intens dezinformarea pentru a slăbi unitatea Occidentului.
O ruptură SUA–UE pe terenul luptei informaționale oferă un avantaj strategic major inamicilor democrațiilor din Uniunea Europeană.
Pentru România, riscul este cu atât mai mare cu cât unele dintre cele mai complexe operațiuni de dezinformare care folosesc din plin instrumentele oferite în spațiul digital sunt testate atât la noi cât și mai ales în Republica Moldova - așa cum a dezvăluit recent o investigație complexă publicată de Ziarul de Gardă de la Chișinău.
🔹 Ce prevede DSA pe zona de dezinformare
1. Definiția „risc sistemic” (Art. 34–35 DSA)
Platformele foarte mari (VLOPs și VLOSEs) trebuie să evalueze și să reducă riscurile sistemice care pot afecta societatea, democrația sau siguranța publică.
Exemple de riscuri:
răspândirea dezinformării și a conținutului manipulator,
afectarea proceselor electorale,
campanii coordonate de propagandă străină,
riscuri pentru sănătatea publică (ex. pandemii),
protecția minorilor.
2. Obligația de audituri independente
VLOPs/VLOSEs trebuie să facă audituri externe anuale, care verifică modul în care reduc aceste riscuri.
Auditul include și analiza măsurilor împotriva dezinformării.
3. Transparență și acces la date
Platformele trebuie să ofere cercetătorilor acreditați acces la date, pentru a studia impactul dezinformării.
Obligația de a raporta periodic modul în care gestionează campaniile de manipulare.
4. Codul de practică privind dezinformarea → acum „Cod de Conduită” în DSA
Include angajamente concrete:
transparență pentru reclamele politice,
sprijin pentru fact-checkeri independenți,
limitarea veniturilor pentru site-uri care propagă dezinformare,
măsuri pentru a identifica și bloca rețele coordonate de conturi false.
5. Sancțiuni
Comisia Europeană poate impune amenzi de până la 6% din cifra globală de afaceri pentru companiile care nu respectă obligațiile privind reducerea riscurilor sistemice, inclusiv dezinformarea.
Notă: În redactarea acestui material s-a folosit, pentru formatare și agregarea de informații, un instrument de tip A.I. Textele publicate pe canalul Ethical Media Alliance sunt validate însă și de un editor uman.