Ce vedeți aici este rezultatul unei discuții profesionale cu Vlad Hațieganu, CEO al Impactum Insights, pornind de la o curiozitate personală:
cât de eficient este războiul informațional purtat împotriva României?
Percepția mea (influențată negativ se pare de algoritmi și de boții activați în această perioadă) era că mai toată lumea din social media a crezut linia de comunicare a propagandei ruse.
Cum stau lucrurile, de fapt?
Mi-am făcut o idee mai apropiată de realitate din studiul făcut de echipa lui Vlad și pus la dispoziția Ethical Media Alliance.
Aproape toată lumea a auzit de incident, 92% sunt îngrijorați
Evenimentul a acaparat aproape în întregime atenția în spațiul digital în aceste zile: 97,3% dintre respondenți au auzit despre explozia dronei de la Galați, iar aproape două treimi (62,8%) spun că au urmărit îndeaproape știrile pe acest subiect.
În data de 2 iunie 2026, când au fost culese datele, doar 2,7% nu auziseră nimic despre acest grav incident de securitate.
Cumulat, peste 92% dintre cei care au răspuns consideră evenimentul „foarte grav” (58,6%) sau „destul de grav” (33,8%). Cei care îl minimizează — „nu foarte grav” sau „deloc grav” — reprezintă doar 6,4%.
Originea atacului este relativ clară. Intenția, nu prea…
Întrebați cine a lansat drona, două treimi (66,8%) cred că Rusia. Ucraina e indicată de 20,5%, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.
Aceeași ambivalență se reflectă în atribuirea responsabilității (Q6).
Deși originea rusească e larg acceptată, doar jumătate (50,1%) cred că Rusia singură ar trebui să suporte consecințele.
Alți 24,1% împart vina între Rusia și Ucraina „în aceeași măsură”, iar 13,8% indică direct Ucraina.
Practic, jumătate dintre respondenți nu au dubii că Moscova trebuie trasă la răspundere, dar cealaltă jumătate fie nuanțează, fie mută responsabilitatea către Kiev.
Încrederea în poziția statului este aproape împărțită în două. Jumatate dintre respondenți spun că au încredere în explicațiile oficiale, însă aproape la fel de mulți privesc comunicarea autorităților cu rezervă sau neîncredere.
Cu alte cuvinte, comunicările oficiale nu elimină scepticismul.
În cifre, doar 48,9% au „foarte multă” (19,7%) sau „destul de multă” (29,2%) încredere în poziția statului.
Doar 23,2% dintre românii din online cred că ar trebui expulzat ambasadorul Rusiei la București
Întrebați cum ar trebui să reacționeze România (până la 3 opțiuni), respondenții cer în primul rând sancțiuni UE mai dure împotriva Rusiei (41,5%), activarea consultărilor NATO conform Articolului 4 (33,0%) și un protest diplomatic oficial față de Rusia (32,1%).
Expulzarea ambasadorului rus adună 23,2% dintre opinii.
Pe plan economic, măsurile preferate vizează tot Rusia: sancțiuni mai dure pe petrol și gaze (39,4%), sancțiuni pe companiile care ajută Rusia să eludeze restricțiile (30,1%) și sancțiuni asupra Băncii Centrale ruse (29,2%).
Sentimentul anti-Ucraina nu este neglijabil.
Aproape un sfert (22,8%) dintre cei care au răspuns ar suspenda asistența acordată Ucrainei, 20,1% ar cere explicații oficiale de la Kiev, iar 11,4% ar emite un protest diplomatic față de Ucraina.
Încrederea în NATO
Și aici pare că suntem împărțiți în două curente de opinie comparabile ca dimensiuni.
Per total, puțin peste jumătate dintre respondenți spun că au încredere: 52% declară că au foarte multă sau destul de multă încredere. În același timp, aproape 4 din 10 rămân mai rezervați, în timp ce 10% spun că nu au deloc încredere.
Așteptările față de Alianța Nord Atlantică sunt practice: 46,9% vor sisteme antidronă livrate rapid României, 34,1% sancțiuni mai dure pe Rusia și 28,0% mai multe trupe NATO pe teritoriul național.
8,1% dintre cei care au răspuns se așteaptă ca NATO „să facă puțin sau nimic”.
Tot pe linia pregătirii pentru apărare, 65,5% susțin (puternic 33,6% + într-o oarecare măsură 31,9%) creșterea semnificativă a cheltuielilor militare.
Opozanții adună 11,7%.
Pesimism legat de viitor
Românii cu acces la internet nu privesc acest incident ca pe ceva izolat.
65,3% cred că astfel de evenimente sunt „foarte” (22,7%) sau „destul de” (42,6%) probabil să continue ori să se intensifice.
Iar privind în următorii 5 ani, 44,2% consideră probabil ca România să fie atrasă direct într-un conflict militar.
Cu cine ar vota cei chestionați?
Profilul politic al respondenților oferă context interpretării.
Întrebați cu cine ar vota la parlamentare „duminica viitoare”, topul arată: AUR 21,1%, PNL 17,2%, USR 14,7%, PSD 11,8%.
Comparativ cu votul declarat la parlamentarele din decembrie 2024 (AUR 18,9%, PNL 17,8%, USR 17,0%, PSD 15,8%), doar AUR pare a fi în creștere în eșantionul studiat.
La un eventual tur 2 prezidențial care ar avea loc acum între Nicușor Dan și George Simion, eșantionul îl plasează pe Nicușor Dan la 37,8% și pe George Simion la 33,1%, cu 17,9% care nu ar vota și 11,2% nehotărâți.
Dacă ai citit până aici, te rog să ne răspunzi:
Loading...
Cum am ajuns aici? Like, share, panică!
🔗 Pentru context despre valul de dezinformare din jurul incidentului, îți recomand acest material PressOne, realizat pe baza unei analize a Funky Citizens.
Materialul explică cum două rețele de pagini de social media au exploatat anxietatea legată de drone și au răspândit mesaje care au ajuns la aproximativ 20 de milioane de vizualizări.
Semnificativ, una dintre rețele — circa 21 de pagini cu un cumul de aproape 3,7 milioane de urmăritori — a apărut pe 27 mai 2026, adică cu aproape două zile înainte de incidentul din Galați.
A doua, formată din peste 50 de pagini, a difuzat cu doar câteva ore înainte de prăbușirea dronei un mesaj alarmist care impersona o instituție a statului, scoțând din context o declarație reală a lui Raed Arafat despre pregătirea unui rucsac de urgență.
Directoarea executivă Funky Citizens, Ana Mocanu, a explicat pentru PressOne (publicație care a aderat ca membru fondator la Ethical Media Alliance) logica acestor pagini: ele acumulează urmăritori în timp prin conținut inofensiv — rețete, imagini nostalgice, materiale generate cu inteligență artificială — și se activează în momente cheie în care societatea are potențialul de a fi polarizată.
Scopul, subliniază ea, nu este să convingă, ci să dezorienteze: să “inunde” spațiul informațional cu zgomot până când publicul obosește și renunță să mai caute adevărul.
Studiul integral, metodologie și date tehnice
Tip sondaj: sondaj cantitativ online
Metodă de culegere a datelor: CAWI (interviuri web)
Perioadă de culegere: 02.06.2026 – 02.06.2026
Mărime eșantion: 1.000 de respondenți
Public țintă: utilizatori de internet din România
Durată mediană interviu: 4,1 minute
Eroare de eșantionare: ±3,1% la un nivel de încredere de 95%
Notă: rezultatele reflectă opiniile utilizatorilor de internet din România și nu pot fi extrapolate automat la întreaga populație.
Sondaj realizat de Impactum Insights, la cererea Ethical Media Alliance.
📥 Te invităm să consulți studiul integral, cu toate graficele și răspunsurile detaliate, descărcând raportul complet:
