ETHICAL MEDIA RADAR: Unul din patru români nu crede că seceta, ci „altceva” a provocat scăderea Dunării iar unul din zece crede că ambulanța de la Cluj chiar fura copiii
Un nou sondaj despre știrile care ne divizează realizat de Impactum Insights, la comanda Ethical Media Alliance
Aproape unul din trei români activi online, care au auzit despre cazul ambulanței atacate în județul Cluj, nu a înțeles exact ce s-a întâmplat, aproape unul din 10 crede că e real zvonul fals, iar aproximativ unul din patru dintre cei care știu despre nivelul foarte scăzut al Dunării indică altă explicație decât seceta și lipsa ploilor.
Sunt date dintr-un nou sondaj realizat de Impactum Insights la cererea Ethical Media Alliance în cadrul parteneriatului prin care încercăm să aflăm cum înțeleg românii activi online cele mai mari subiecte de polemică din spațiul public.
Noile date au fost colectate „la cald”, în 11 august, pe un eșantion reprezentativ de 800 de utilizatori de internet din România, la doar două zile de la incidentul în care o ambulanță și echipajul ei au fost atacate în localitatea clujeană Recea-Cristur și în timp ce subiectul nivelului scăzut al Dunării continuă să fie unul care polarizează opiniile publicului larg.
Atacul cu topoare: 9% au crezut teoria ambulanței care fură copiii
Cazul din județul Cluj a avut o notorietate foarte mare: 86% dintre respondenți au auzit despre el, 41% spunând că l-au urmărit îndeaproape.
Ambulanța fusese atacată după răspândirea în online a zvonului potrivit căruia o „ambulanță neagră” circulă prin satele din zonă și răpește copii.
- Citește AICI un reportaj PressHub – parte din Ethical Media Alliance – care explică nu doar originile vechi de mai bine de 50 de ani ale acestui mit, dar mai ales atmosfera din Recea-Cristur, la două zile de la incident și câteva ore după ce atacatorii au fost arestați preventiv.
- Actualizare: CNA anunță că TikTok a șters toate clipurile false despre acest subiect, la cererea instituției
Săptămâni întregi, localnicii au vorbit despre asta și au văzut în online această dezinformare și ulterior au atacat un echipaj care, în realitate, căuta adresa unui localnic aflat în stare gravă.
Dintre cei care au auzit despre caz:
● 61% au identificat corect situația: un echipaj medical atacat din cauza unui zvon online
● 23% au rămas cu ideea că ambulanța transporta un pacient și fusese atacată fără un motiv clar
● 9% au ales să creadă chiar varianta falsă potrivit căreia era vorba despre o dubă care fura copii.
Dunărea: trei din patru indică seceta drept cauză. Restul preferă explicațiile false
Situația Dunării este și mai cunoscută: 94% dintre respondenți au auzit despre scăderea drastică a nivelului apei, iar 56% spun că au urmărit subiectul îndeaproape.
Dintre cei familiarizați cu situația, 74% indică explicația corectă – seceta și lipsa ploilor.
11% cred însă că nivelul nu a scăzut atât de mult și că autoritățile exagerează sau mint, 5% cred că alte țări opresc sau „fură” apa, iar 4% dau vina pe Ucraina și canalul Bîstroe.
- RECOMANDARE: Jurnalista Sanda Nicola explică aici o nuanță importantă în povestea subiectului scăderii nivelului Dunării.
Dezinformări la tot pasul. Suntem pregătiți?
Datele Impactum Insights arată că da, credem că am fi, chiar dacă realitatea pare să ne contrazică adesea.
57% dintre românii conectați la internet spun că întâlnesc des sau mereu dezinformare ori tentative de fraudă online.
Mai exact, 19% spun că se confruntă mereu cu astfel de conținut, iar 38% des; alți 32% îl întâlnesc câteodată și doar 2% spun că niciodată.
52% sunt încrezători că pot recunoaște dezinformarea și escrocheriile online, dintre care 18% în foarte mare măsură și 34% în mare măsură.
În schimb, 37% se declară doar „oarecum” capabili să le identifice, iar 12% au puțină sau foarte puțină încredere în această abilitate.
Tinerii sunt cei mai încrezători în capacitatea lor de a depista dezinformarea: 62% dintre cei de 18–24 de ani spun că se descurcă, față de 57% la 25–34 de ani, 48% la 45–54 de ani și doar 41% la 55–64 de ani.
Este relevant și în raport cu cazul ambulanței din Cluj, unde tocmai grupa 18–24 de ani a avut cea mai mică pondere de răspunsuri corecte.
Datele sondajului mai arată un amănunt încurajator: românii înțeleg tot mai bine că, în absența unor politici publice privind lupta cu dezinformarea, combaterea efectelor narațiunilor false este un gest de „salubritate” civică și depinde de fiecare dintre noi să luptăm cu acest fenomen.
Mai mult de 1 din 3 români activi online cred că presa distribuie știrile false
Contează de unde ne luăm știrile
Concluziile pe care oamenii le trag în legătură cu subiectele în privința cărora se informează țin de cele mai multe ori de mediul din care aceștia își iau știrile.
Televiziunea rămâne cea mai răspândită sursă de informare: 72% dintre respondenți spun că o folosesc pentru ultimele noutăți.
Urmează rețelele sociale, cu 56%, și site-urile, cu 53%.
Când sunt întrebați care este sursa principală, 42% aleg televiziunea, iar site-urile și social media sunt la egalitate, cu câte 21%.
Diferența devine vizibilă între generații. Pentru grupa de vârstă 18–24 de ani, 61% folosesc rețelele sociale pentru știri și 59% televiziunea.
Este cu atât mai relevant acest detaliu atunci când vedem vârstele celor care au atacat ambulanța din Recea-Cristur: primii trei reținuți de Poliție (dintr-un total de 7 persoane plasate ulterior în arest preventiv pentru 30 de zile) au 18, 22, respectiv 24 de ani.
La 45–54 de ani, televiziunea ajunge la 76%, iar social media coboară la 44%.
În cazul ambulanței din Cluj, doar 43% dintre tinerii de 18–24 de ani care auziseră despre subiect au identificat corect ce s-a întâmplat, față de 72% în grupa 45–54 de ani.
Datele arată așadar că grupa cea mai orientată spre rețele sociale este și cea în care versiunea corectă a cazului din Cluj a fost identificată cel mai rar.
Descarcă sondajul integral realizat de Impactum Insights la comanda EMA care cuprinde mult mai multe date interesante decât cele prezentate în articol.
Studiul a fost realizat online, în 11 august 2026, pe un eșantion de 800 de utilizatori de internet din România, cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%.
RECOMANDARE
Nu ratați newsletterul comunității EMA transmis ieri. Conține chiar și vești bune! ;)
