SONDAJ EXCLUSIV | 35% dintre românii din online cred că dronele doborâte de România au fost trimise de Ucraina. 13% nu cred că incidentele au avut loc în realitate.
ETHICAL MEDIA RADAR: Sondaj realizat de Impactum Insights, la cererea Ethical Media Alliance
Impactum Insights a realizat, la cererea Ethical Media Alliance, un nou sondaj de opinie “la cald”, pe 29 iulie, adică la doar 48 de ore după ce armata română a doborât trei drone în trei zile, caz care a dus la expulzarea unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București.
64% dintre respondenți au aprobat reacția fermă a statului dar, la întrebarea dacă dronele erau rusești, doar jumătate răspunde afirmativ.
Peste o treime (35%) dintre cei care au răspuns cred că totul ar fi „o înscenare a Ucrainei”.
Drone la graniță, opinii la răscruce
Trei zile la rând, piloții români au doborât câte o dronă care le intrase în spațiul aerian.
Un sondaj făcut la cald, cu 800 de respondenți chestionați în perioada 28–29 iulie, cât timp bucățile de dronă erau încă la Parchet, iar expertizele confirmau că sunt de fabricație rusă, arată că dezinformarea funcționează cu mare succes:
92% au auzit de doborârea dronelor, dar reacția diplomatică a României a ajuns la mai puțini (76%).
Peste jumătate (53%) consideră răspunsul României „potrivit”, iar 63% cred că Rusia ar trebui să suporte consecințe.
Doar 50% sunt siguri că dronele sunt rusești; 35% cred că e „o înscenare a Ucrainei”.
60% se așteaptă ca incidentele să continue, dar doar 40% cred că România ar fi atrasă direct într-un conflict în următorii 3–5 ani.
64% aprobă direct măsurile, 53% o consideră „potrivită”, ca formulă generală) au considerat potrivite expulzarea diplomatului și rechemarea ambasadorului român de la Moscova, iar o proporție la fel de mare (63%) crede că Rusia ar trebui să suporte consecințe serioase.
Aproape jumătate (48-49%) dintre respondenți susțin creșterea cheltuielilor pentru întărirea apărării militare, față de doar 19% care se opun ─ un raport de peste 2,5 la 1.
Rusia vs. Ucraina
Abia jumătate (50%) dintre respondenți răspund apăsat „da, erau de origine rusească”.
Peste o treime, dimpotrivă, crede că totul ar fi „o înscenare a Ucrainei, ca să atragă România în război” (35%), iar aproape trei din zece (28%) bănuiesc că Armata României ar fi acționat „la comandă străină”.
Pusă la nivelul interpretării evenimentului în sine, 36% îl văd drept „o consecință a războiului din Ucraina”, 25,5% ca „un test al voinței NATO și al României”, doar 19,6% ca „escaladare deliberată a Rusiei”, iar 8,4% ca simplu accident.
Doar unul din cinci vede, așadar, o agresiune intenționată ─ pentru cei mai mulți, dronele sunt un efect secundar grav, dar previzibil, al unui război din vecinătate.
Pusă să aleagă o direcție, aproape patru din zece respondenți (34%) vor ca România să rămână fermă chiar dacă Moscova ripostează ─ și încă 15% ar merge mai departe, expulzând și ambasadorul rus.
Peste patru din zece (44%) preferă varianta „hai să n-o provocăm”: 23% ar evita măsuri suplimentare, iar 17% ar alege “repararea” relației cu Rusia.
Pe planul măsurilor concrete, apărarea bate gesturile diplomatice:
45% vor continuarea doborârii dronelor și 33% achiziția rapidă de sisteme antidronă ─ cu mult înaintea unei plângeri la ONU (27%), a limitării propagandei ruse (26%) sau a expulzării ambasadorului (13%).
Cât de populare sunt teoriile conspirației pe acest subiect?
Teoria conspirației „nu există drone reale, e o poveste inventată de politicieni și de presă” a fost respinsă de o majoritate clară.
Totuși, 13% sunt de acord…
Ce prinde în special la persoanele cu vârste cuprinse între 18-45 de ani (teoria conspirației urcă la peste 40% printre cei sub 45 de ani și coboară spre 20% printre cei trecuți de 65) este o variantă parfumată cu nuanță: că vina e, de fapt, a Ucrainei; că suntem împinși într-un război care nu e al nostru.
Cum se vede realitatea, în funcție de preferințele de vot?
Printre cei care ar vota cu Nicușor Dan la un eventual tur 2, 81% cred că dronele sunt rusești și 87% cred că Rusia trebuie să suporte consecințe.
Printre cei care ar vota cu George Simion, procentele coboară la 41%, respectiv 52% ─ iar teza „e o înscenare a Ucrainei” se răstoarnă: de la 12% în tabăra Dan la 59% în tabăra Simion.
Frica, singura “convingere” comună
Peste toată această dezbinare stă și un lucru care ne unește: neliniștea.
Indiferent de tabără, șase din zece (60%) cred că astfel de incidente vor continua sau se vor înmulți, iar patru din zece (40%) văd ca probabil ca România să fie trasă direct într-un conflict militar în următorii 3-5 ani.
Respondenții trecuți de 45 de ani și, pe o axă separată, cei cu studii superioare transformă neliniștea în fermitate.
Printre absolvenții de facultate, aproape jumătate (49%) vor o linie dură de reacție, față de aproape o treime (31%) dintre cei cu studii medii ─ și tot ei sunt mai dispuși să accepte cheltuieli mai mari pentru apărarea militară a României.
Sprijinul pentru cheltuieli militare crește și el cu vârsta: 57% la 55+, față de ~45% la cei sub 55 de ani.
Contextul politic
Profilul politic oferă context interpretării.
Întrebați cu cine ar vota la parlamentare „duminica viitoare”, topul (printre utilizatorii de internet chestionați) arată așa:
AUR 28,2%
PNL 13,9%
USR 11,1%
PSD 10,6%
17,2% indeciși.
La un eventual tur 2 prezidențial ipotetic între Nicușor Dan și George Simion, eșantionul online îl plasează pe Simion la 36,4% și pe Dan la 25,9% ─ un avans de aproximativ 10 puncte procentuale, peste marja de eroare, deși aceiași respondenți își amintesc că în mai 2025 votaseră majoritar cu Dan (39% vs. 35%).
De citit cu prudență: cifrele reflectă utilizatorii de internet, nu întregul electorat.
Toate acestea se petrec pe fondul unui pesimism structural: nu mai puțin de 62% dintre respondenți cred că țara merge într-o direcție greșită, față de doar 21% care văd o direcție bună.
📥 Te invităm să afli alte date interesante din studiul integral, care conține toate graficele și răspunsurile detaliate, fără interpretări, descărcând raportul complet:
Tip sondaj: sondaj cantitativ online
Metodă de culegere a datelor: CAWI (interviuri web)
Perioadă de culegere: 28-29 iulie 2026.
Mărime eșantion: 800 respondenți online, 18-65+
Cote standard pentru vârstă, gen, regiune și nivel de educație
Durată mediană interviu: 3,8 minute
Eroare de eșantionare: ±4,0% la un nivel de încredere de 95%
Notă: cifrele sunt neponderate, așa că se citesc mai corect ca forma opiniei din acest eșantion decât ca o măsurătoare exactă a întregii țări..
Sondaj realizat de Impactum Insights pentru Ethical Media Alliance.