SONDAJ EXCLUSIV | Viorel Pașca: erou sau infractor?
ETHICAL MEDIA RADAR: Sondaj de opinie realizat online de compania Impactum Insights la solicitarea Ethical Media Alliance
Cazul locuințelor din Dumbrava, Bihor unde Viorel Pașca a găzduit, de-a lungul anilor, sute de persoane vulnerabile, a împărțit opinia publică.
Dezbaterea publică se învârte în jurul dilemei:
Omul acesta este un erou, un infractor sau… ambele?
Am măsurat așadar sentimentul din opinia publica online printr-un nou sondaj Impactum Insights, realizat la solicitarea Ethical Media Alliance. Datele au fost culese luni, 6 iulie 2026.
Studiul integral și metodologia folosită sunt la finalul acestui material.
Peste 8 din 10 români au auzit de caz.
Notorietatea cazului este ridicată: 81,8% dintre respondenți au auzit de cazul Viorel Pașca și de locuințele din Dumbrava, Bihor (Q1, N=600).
Dar notorietatea e mai degrabă una superficială: 44,0% au auzit fără să cunoască multe detalii, față de 37,8% care spun că știu destul de bine despre ce este vorba.
18,2% nu auziseră nimic despre caz la data culegerii datelor.
Televiziunea domină informarea. TikTok bate radioul
Întrebați de unde au aflat despre caz (Q2, răspuns multiplu, N=491), respondenții indică masiv televiziunea: 68,6% — de aproape două ori mai mult decât orice altă sursă.
Site-urile de știri (36,7%) și Facebook (36,3%) sunt practic la egalitate.
TikTok (19,8%) depășește radioul (15,1%) și YouTube (12,6%) în informarea despre acest caz.
Discuțiile cu prietenii, familia sau colegii au contat pentru 19,6% dintre cei care au auzit de subiect.
Nicio opinie nu domină: opinia publică este împărțită
Puși să aleagă o singură interpretare a cazului (Q3), respondenții se împart aproape perfect între cele două lecturi opuse:
27,2% văd cazul, în primul rând, ca pe o posibilă exploatare a unor persoane vulnerabile.
26,8% văd exact opusul: o persoană care a ajutat acolo unde instituțiile nu au reușit.
Diferența dintre cele două tabere — 0,4 puncte procentuale — este mult sub marja de eroare a sondajului.
Alți 20,7% aleg o variantă intermediară: „a încălcat legea, dar posibil cu intenții bune”, iar 18,8%mută accentul pe lipsa de reacție a instituțiilor statului. 6,5% nu pot aprecia.
Faptul că Pașca spune că a ajutat persoane pe care statul nu le-a putut îngriji (33,0%) cântărește ușor mai mult decât acuzațiile procurorilor privind posibile abuzuri (26,3%).
Prudență: „concluziile, după anchetă”
Testând acordul cu o serie de afirmații despre caz (Q5, % cumulat „total acord” + „mai degrabă acord”), obținem un tablou aparent paradoxal: românii care au completat sondajul online sunt de acord, în proporții mari, cu afirmații aflate în tensiune unele cu altele.
77,7% cred că concluziile despre acest caz ar trebui trase după încheierea anchetei, nu pe baza informațiilor apărute în presă.
76,2% consideră că, în acest caz, instituțiile statului par să aibă o parte importantă de responsabilitate.
74,5% sunt de acord că, chiar dacă cineva ajută, asta nu justifică posibile abuzuri asupra persoanelor vulnerabile și 73,7% că îngrijirea persoanelor vulnerabile trebuie făcută doar în condiții legale și verificate de autorități.
În același timp, 70,3% admit că, dacă instituțiile nu au soluții suficiente, este de înțeles că apar inițiative private sau informale de ajutor, iar 61,3% cred că intențiile bune ar trebui luate în calcul când evaluăm o astfel de situație.
Cu alte cuvinte, publicul cere simultan verificare legală, responsabilitate instituțională și prudență în judecată.
Responsabilitatea principală: statul, nu Pașca!
La întrebarea directă „cine are cea mai mare responsabilitate pentru situația descrisă?” (Q6), răspunsurile indică preponderent statul.
Cumulat, 53,0% pun responsabilitatea în seama statului: instituțiile care trebuiau să monitorizeze situația (28,5%) sau sistemul de asistență socială din România, în general (24,5%).
Doar 13,5% îl indică în primul rând pe Viorel Pașca și persoanele apropiate implicate.
Alți 20,5% văd responsabilitatea împărțită între mai mulți actori, iar 8,5% arată către autoritățile locale.
Ce ar trebui să urmeze: lege, dar și asumare din partea statului
Întrebați ce ar trebui să se întâmple mai departe (Q7), respondenții pun pe primul loc calea legală:
37,8% cer investigarea completă a cazului, cu sancționarea eventualelor abuzuri conform legii.
22,3% merg mai departe și cer ca statul să preia responsabilitatea directă pentru persoanele vulnerabile aflate în astfel de situații.
16,2% cred că activitatea de acest tip ar trebui permisă doar dacă e autorizată și verificată strict, iar 12,3% cer să se țină cont că unele persoane au fost, totuși, ajutate.
7,8% spun explicit că nu pot aprecia până la finalizarea anchetei.
Nici erou, nici infractor: 40,7% îl văd „și-și”
Cifra care rezumă cel mai bine acest sondaj vine de la întrebarea despre percepția asupra lui Viorel Pașca (Q8).
40,7% îl văd drept un caz amestecat: și ajutor, și posibile încălcări grave.
Restul respondenților se împarte aproape perfect în trei:
19,8% — mai degrabă un om care a încălcat reguli importante.
19,5% — mai degrabă un om care a ajutat.
20,0% — nu au suficiente informații ca să decidă.
Taberele „erou” și „infractor” sunt, statistic, egale — și fiecare de două ori mai mică decât grupul care refuză să aleagă între ele.
87,3% văd în acest caz o problemă de sistem
Dacă la verdictul asupra omului opinia publică e suspendată, la diagnosticul asupra sistemului este aproape unanimă.
87,3% cred că acest caz arată — „foarte mult” (55,3%) sau „destul de mult” (32,0%) — o problemă mai largă a sistemului de asistență socială din România (Q9).
Doar 8,3% cred că acest caz este izolat.
Indiferent unde se plasează în judecarea lui Viorel Pașca, românii văd în cazul Dumbrava un semnal, nu o excepție.
Tip sondaj: sondaj cantitativ online
Metodă de culegere a datelor: CAWI (interviuri web)
Perioadă de culegere: 06.07.2026
Mărime eșantion: 600 de respondenți, utilizatori de internet din România, cote
standard pentru vârstă, gen, regiune și nivel de educație
Durată mediană interviu: 3,8 minute
Eroare de eșantionare: ±4,0% la un nivel de încredere de 95%
Notă: rezultatele reflectă opiniile utilizatorilor de internet din România, nu pot fi extrapolate automat la întreaga populație.
Sondaj realizat de Impactum Insights, la cererea Ethical Media Alliance.
📥 Te invităm să consulți studiul integral, cu toate graficele și răspunsurile detaliate, descărcând raportul complet.
Ce este Ethical Media Alliance și cum te poți alătura misiunii noastre?