La o școală gimnazială din Bistrița, 6 elevi și profesoara lor au fost atacați cu un cuțit de un băiat de 13 ani. Ancheta a arătat că agresorul a planificat totul timp de 8 luni și a vizat un elev de etnie romă.
O zi mai târziu, la un liceu din Pitești, un elev de clasa a 9-a a rănit cu maceta doi colegi de clasă în toaleta școlii. Potrivit autorităților, acesta a fost tachinat pentru felul în care era tuns.
Într-o comună ieșeană, un elev de 12 ani a scos un cuțit în timpul orei și l-a fluturat amenințător spre profesorul de biologie, motivul fiind o provocare pe platforma Roblox.
Părinții care au răspuns unui nou sondaj cred că principală problemă vine din mesaje pe care copiii le văd în social media. Te rugăm să ne spui, la final, care este părerea ta.
Mai întâi, iată ce ne spun cifrele:
În acest context, Ethical Media Alliance a încercat să afle, cu ajutorul Impactum Insights, cum văd părinții aceste episoade. Mulți dau vina pe rețelele de socializare, nu pe carențe de educație în familie.
În context, UE tocmai a anunțat blocarea timp de un an a legilor naționale privind interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale. Detalii aici.
Ce spun datele?

Opt din zece români (81%) spun că violența din școli a crescut în ultimii cinci ani, iar 86% ar susține interzicerea conturilor pe rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.
Chiar și printre părinții ai căror copii au deja propriul cont, susținerea interdicției ajunge la 83%.
Publicul vede o școală tot mai violentă și cere, în primul rând, ordine.
Telefonul este firul roșu al studiului. 7 din 10 respondenți îl aduc în discuție cel puțin o dată, ca risc pentru sănătatea mintală, ca problemă a școlii sau ca lucru de reglementat. Sprijinul psihologic apare aproape la fel de des, dar rareori pe primul loc. Publicul îl respinge ca răspuns la violență și îl cere ca investiție în școală.
Violența în școli, între copii
Întrebați ce forme de violență îi îngrijorează cel mai mult (până la 3 răspunsuri), respondenții pun pe primul loc bullying-ul (insulte, umilire, excludere), la 51%.
Urmează traficul de droguri (46%), elevii care aduc cuțite sau arme (42%) și bătăile între elevi (34%). Violența împotriva profesorilor este indicată de 26%, iar cyberbullying-ul de 14%.
Responsabilitatea începe acasă
Cine e de vină?
Aproape nimeni nu indică un singur actor. La răspunsul multiplu, părinții și familia sunt numiți de 56%, urmați de rețelele sociale și conținutul online (46%), elevii înșiși (45%) și societatea în general (41%).
Școala și profesorii strâng 27%, Ministerul Educației sau Guvernul 22%, iar administratorii platformelor online doar 15%.
Puși să aleagă un singur responsabil principal, 27% indică tot familia, înaintea elevilor (15%), a rețelelor sociale (14%) și a societății (14%). Opțiunea „familia” e mai frecventă printre cei cu studii superioare (34%) decât printre cei cu educație scăzută sau medie (24%).
Părinții din eșantion numesc familia la fel de des ca respondenții fără copii. Cu alte cuvinte, nu e un reproș îndreptat de cei fără copii către cei care îi cresc, ci o convingere împărtășită.
Ce este Ethical Media Alliance? Poți afla de aici.
Ordinea bate sprijinul
Aici apare prima surpriză. La întrebarea despre cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea violenței (până la 3 răspunsuri), 70% aleg cel puțin o măsură de securitate sau o sancțiune: sancțiuni mai dure, până la exmatriculare (31%), pază sau poliție la școli (28%), acces controlat la intrare (26%) sau supraveghere video (22%).
Implicarea mai mare a părinților adună 26%. Interzicerea telefoanelor la școală, 18%. Psihologul sau consilierul din fiecare școală ajunge abia pe locul 10 din 13, la 15%.
Sprijinul psihologic este rar pe primul loc, dar prezent la majoritate. 56% dintre respondenți aleg cel puțin o dată, în alte întrebări, o variantă legată de sprijinul psihologic sau emoțional al copiilor, însă dintre cererile care ar putea fi înaintate Guvernului, cei mai mulți preferă măsuri legate de disciplină: 52% vor reguli mai stricte, față de 30% care cer mai multă finanțare pentru educație.
Diagnosticul dictează remediul
Datele arată un lanț logic, aproape ca într-un manual de comunicare publică: cine numește o cauză alege de două ori mai des soluția care i se potrivește.
Cei care văd lipsa sprijinului psihologic ca problemă a școlii cer psihologi și consilieri în proporție de 59%, față de 27% printre ceilalți.
Cei care văd dependența de telefon ca problemă a școlii cer reglementarea telefoanelor în proporție de 44%, față de 20%.
Cei care pun familia pe primul loc cer implicarea mai mare a părinților în proporție de 42%, față de 19%.
Cei care văd violența ca problemă a școlii cer reguli de disciplină mai stricte în proporție de 64%, față de 40%.
Telefonul, firul roșu. Două treimi văd un factor digital în spatele problemelor copiilor
Pe primul loc se află bullyingul și violența (47%), imediat urmate de timpul pe telefon și rețelele sociale (44%) și de problemele din familie (41%). Conținutul online dăunător ia 38%. Dacă adunăm factorii digitali, 65% văd cel puțin unul în spatele problemelor copiilor.
În ce privește problemele școlii, violența și bullyingul sunt primele (52%), iar dependența de telefon și rețele vin imediat în urmă (43%), înaintea programei învechite (35%) și a abandonului școlar (27%).
Trei din patru părinți au deja copiii pe rețele
Pentru cei 353 de părinți din eșantion cu cel puțin un copil sub 19 ani, imaginea e clară: 73% spun că aceștia au acces la rețelele sociale. 38% doar prin contul părintelui sau sub supraveghere, 36% cu cont propriu.
Accesul începe devreme. Aproape jumătate dintre părinții de preșcolari (sub 6 ani) spun că cel mic are deja acces, de regulă sub supraveghere. Contul propriu apare odată cu gimnaziul, în intervalul 11–14 ani, adică sub pragul de 16 ani propus pentru interdicție:
6–10 ani: 13% au cont propriu;
11–14 ani: 35%;
15–18 ani: 69%.
Cele mai folosite platforme de copiii cu acces sunt YouTube (68%), WhatsApp (64%) și TikTok (58%), urmate de Instagram și Facebook (40% fiecare) și Snapchat (22%).
Printre copiii sub 11 ani cu acces, 39% folosesc TikTok, deși platforma impune o vârstă minimă de 13 ani.
Interdicția sub 16 ani: 86%
Unele țări, precum Australia, au interzis conturile pe rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.
La întrebarea dacă ar susține o astfel de măsură în România, 66% spun că ar susține-o total și 20% parțial, adică 86% în total. Doar 12% s-ar opune, iar 3% nu se pronunță.
Susținerea nu coboară sub 80% în niciun segment: 83% la bărbați, 88% la femei, 87% printre utilizatorii TikTok. Cele mai scăzute niveluri sunt la 18–24 ani (82%) și în regiunea Sud-Vest Oltenia (81%).
Cea mai interesantă cifră din secțiune: 83% dintre părinții ai căror copii au deja cont propriu susțin interdicția. Diferă intensitatea.
Susținerea totală scade de la 87% printre părinții care nu le-au dat acces la 55% printre cei care le-au dat. Mulți par să prefere o regulă valabilă pentru toți, în locul negocierii purtate separat în fiecare familie.
61% ar interzice TikTok, fie complet (31%), fie doar pentru copiii sub 16 ani (30%). Alți 29% vor reglementare mai strictă, iar doar 7% ar lăsa lucrurile cum sunt.
Interdicția completă are susținere diferită pe segmente: 21% la 18–34 ani, față de 37% la 55+ și 38% printre cei cu studii superioare.
5 lucruri de reținut
Percepția de escaladare este aproape unanimă.
8 din 10 spun că violența din școli a crescut, iar majoritatea spun că a crescut mult. Femeile resimt escaladarea mai acut decât bărbații.Responsabilitatea începe acasă.
Familia este primul responsabil numit. Părinții din eșantion o numesc la fel de des ca respondenții fără copii.Ordinea primează în fața sprijinului.
7 din 10 aleg cel puțin o măsură de securitate sau o sancțiune. Psihologul școlar ajunge abia pe locul 10 din 13 printre soluțiile împotriva violenței.Interdicția sub 16 ani are susținere în toate segmentele.
Susținerea nu coboară sub 80% în niciun segment. Chiar și părinții ai căror copii au deja cont propriu o susțin în proporție de 83%.TikTok împarte opinia prin remediu, nu prin riscuri.
Utilizatorii și non-utilizatorii văd aceleași pericole. Diferă doar în privința soluției, unde utilizatorii preferă o regulă în locul interdicției complete.
Sondajul integral conține mai multe date interesante
Descarcă sondajul integral și analizează toate datele:
Sondajul Impactum Insights a fost realizat în perioada 27-29 septembrie 2026, prin metoda CAWI, pe 800 de adulți din România, cu o marjă de eroare declarată de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%.
Pentru că cercetarea a fost realizată online, rezultatele prezentate aici descriu percepția românilor din online.









